• prin cesiune, independent de transmiterea fondului de comert in care aceasta este incorporata. Cesiunea poate fi totala sau partiala, fara limitarea teritoriala a folosirii marcii.
• prin licenta, exclusiva sau neexclusiva, pentru toate sau numai o parte din produsele/serviciile pentru care marca a fost inregistrata.

„Dupa treizeci de ani de negocieri, am ajuns la un acord privind brevetul european. Odata cu finalizarea acordului, societatile europene vor constata ca, in loc sa depuna o cerere de brevetare in 27 de state membre, de acum vor putea depune cererea intr-un singur loc. Iar acest lucru va avea un impact favorabil asupra cresterii si a activitatii economice din Europa”, a afirmat prim-ministrul danez, Helle Thorning-Schmidt.

Liderii au trebuit sa rezolve ultima chestiune nesolutionata: sediul diviziei centrale a Tribunalului de Prima Instanta a instantei unice in materie de brevete. Acestia au convenit stabilirea sediului la Paris si infiintarea a doua sectii specializate, una cu sediul la Londra, iar cealalta la München.

Biroul presedintelui instantei va fi, de asemenea, situat la Paris. Primul presedinte al instantei ar trebui sa provina din statul membru care gazduieste divizia centrala a instantei.

Sistemul unic de solutionare a litigiilor in materie de brevete

Instanta unica in materie de brevete va detine competenta exclusiva in ceea ce priveste actiunile legate de validitatea sau incalcarea unui brevet unic european.

Astfel, va fi eliminat riscul deschiderii unor procese multiple privind acelasi brevet in state membre diferite, precum si riscul ca hotarârile instantelor cu privire la acelasi litigiu sa difere de la un stat membru la altul.

In plus, sistemul unic va reduce in mod substantial costurile suportate de societati pentru litigiile in materie de brevete. Comisia Europeana a calculat ca, gratie instantei unice, cheltuielile de judecata suportate de societatile europene pot fi reduse cu aproximativ 289 de milioane de euro in fiecare an.

Validarea simplificata si regimul lingvistic

Instanta unica in materie de brevete face parte din viitorul sistem de brevet unitar al UE. Celelalte doua elemente sunt: un regulament privind brevetul unitar propriu-zis si un regulament privind dispozitiile referitoare la traducere pentru respectivul brevet. Statele membre si Parlamentul European au convenit asupra celor doua regulamente in decembrie 2011.

Viitorul brevet unitar ar urma sa fie valabil in toate statele membre participante si va fi obtinut prin intermediul unei cereri unice. Regimul lingvistic ar urma sa se inspire din actualul sistem gestionat de Oficiul European de Brevete, in cadrul caruia limbile de lucru sunt engleza, franceza si germana, ceea ce va contribui la reducerea costurilor privind obtinerea protectiei prin brevete.
In prezent, obtinerea unui brevet care ar fi valabil in 13 state membre poate costa pâna la 20 000 de euro, din care aproximativ 14 000 de euro ar fi cheltuiti numai pe traduceri. Prin comparatie, obtinerea unui brevet american costa aproximativ 1 850 de euro.

Etapele urmatoare

Parlamentul European va vota „pachetul” privind brevetul unitar in iulie 2012. Consiliul va adopta cele doua regulamente la scurt timp dupa aceea.

Statele membre vor semna acordul privind instanta unica in materie de brevete in cea de a doua jumatate a anului 2012. Dupa ce va fi ratificat de un numar suficient de state membre (cel putin 13), acordul va intra in vigoare. Se preconizeaza ca acest lucru va avea loc la inceputul anului 2014. Cele doua regulamente vor intra in vigoare concomitent.

Sursa: Consiliul Uniunii Europene

Astfel, din 2012 aceste venituri pot fi impozitate in 2 moduri, fie cu 16% din venitul burt, fi cu 10% plata anticipata.

“Cu impozit final de 16% aplicat la venitul brut. Pentru aceste venituri se datoreaza si contributiile sociale (CAS de 10,5% si somaj 0,5%). Baza de calcul a contributiilor individuale o reprezinta venitul brut diminuat cu cota forfetara de cheltuieli ( 20% sau 40% prevazuta la art. 50 alin.1 lit.a sau art. 50 alin.2 lit.a din CF). Persoana fizica care realizeaza venitul nu are obligatia depunerii Declaratiei anuale de venit D200.  

Cu impozit de 10%, plata anticipata. Cota de impozit de 10% se aplica la diferenta dintre venitul brut si contributiile obligatorii (CAS 10,5% si somaj 0,5%). Deducerea contributiilor se acorda incepand cu 1 ianurie 2012. 

Baza de calcul a contributiilor individuale o reprezinta venitul brut diminuat cu cota forfetara de cheltuieli ( 20% sau 40% prevazuta la art. 50 alin.1 lit.a sau art. 50 alin.2 lit.a din CF).  

In aceasta situatie persoana fizica care realizeaza venitul va fi obligata sa depuna Declaratia anuala de venit D200 pana la data de 25 mai a anului urmator celui in care realizeaza venitul“, se arata intr-un comunicat al Directiei Generale a Finantelor Publice (DGFP) Cluj.

In ambele situatii, platitorul de venit va depune declaratia informativa D205 pana in ultima zi a lunii februariedin anul urmator celui de realizare a venitului.

Optiunea pentru impozitarea venitului cu cota de 16% impozit final, sau 10% plata anticipata, va fi mentionata in contractul in baza caruia se realizeaza venitul.

Persoanele care realizeaza astfel de venituri in mod ocazional, si care au calitatea de salariat  nu datoreaza contributiile individuale. De asemenea, nu datoreaza contributii individuale, persoanele care au calitatea de pensionar.

Some are simple icons — the iPhone’s map icon, the air ballon for Messages. Some are objects so familiar they have become icons in their own right. The original Mac. That silly, circular mouse. The flying-saucer shaped AirPort base station. The Apple Store’s glass stairway. The first patent, filed on Nov. 3, 1980 and illustrated with the case of the Apple II, is described simply as “Personal Computer.” The last patent, filed on Oct. 4, 2011, the day before Jobs died, is for “User Interface for Providing Consolidation and Access.”

  Dupa problemele avute cu Bill Gates si Microsoft Steve Jobs a hotarat sa breveteze orice tehnologie noua implementata in produsele sale, asa ca acolo sunt expuse chiar si brevetele de inventie pentru anumite iconite ale iOS, deci Jobs s-a gandit absolut la tot. Daca locuiti in SUA, zona Smithsonian-ului, atunci poate ar fi bine sa faceti o vizita expozitiei organizate acolo.

Clasamentele de anul acesta din cadrul studiului Trusted Brands nu s-au schimbat mai deloc, semn că românii sunt fideli aceloraşi mărci dar şi că brandurile autohtone generează un nivel mare de ataşament.

Cea mai importantă schimbare de lider s-a petrecut la categoria Companii de asigurări, unde Astra Asigurări a reusit să detroneze Asirom la capitolul încredere.

Unele branduri îşi consolidează încrederea de la un an la altul, cum este cazul Danone, liderul categoriei “Lactate”, care a înregistrat o creştere de 10% a încrederii, faţă de anul trecut. Următoarea cea mai mare creştere a încrederii a fost a companiei Nivea, de 9%. De asemenea, la categoriile Agenţii de turism, Clinici private şi Vitamine, brandurile Paralela 45, Medlife şi Eurovita au înregistrat p creştere de câte 8% fiecare.